Expoziția oferă o selecție de lucrări aparținând a 12 artiști din generații diferite, care pot schița liniile de forță ce definesc și susțin sculptura românească de astăzi – între acestea, echilibrul dintre formă și material, ceea ce duce la exprimarea unui clasicism sui-generis, un clasicism modern, un fel de sinteză.

Majoritatea artiștilor afirmă, ca o figură tutelară,  vocația verticalității, ceea ce poate duce la presupunerea că opera lui Constantin Brâncuși domină, ca model suveran, creația contemporană sau, altfel, la observația că verticalitatea însăși exercită o tutelă asupra viziunii românești, Constantin Brâncuși fiind doar artistul care a dus expresia verticalității la perfecțiune.

În acest cadru generic, arta lui Peter Jecza este plasată central. Sculptura sa aduce, în marea expoziție europeană, vocația spiritualității, adoptând structurile moderne ale limbajului plastic, în cadrul cărora se angajează să inoveze și să propună soluții proprii.